Planta de in a fost cultivata inca din anul 3000 i.Hr in Babilon. In secolul VIII, regele Carol credea atat de mult in beneficiile semintelor de in, incat a doptat o lege prin care supusii sai erau obligati sa le consume. In zilele noastre foarte multe produse alimentare si nu numai, au in componenta aceasta planta.
Cele mai importante componente a semintelor de in sunt:
- acid lanoleic si lignina, substante care previn cancerul de prostata si colon .
- continut mare de fibra ce ajuta impotriva contipatiilor.
- acizi grasi esentiali Omega-3, o "grasime" buna care scade vizibil colesterolul din sange, prevenind tensiunea arteriala. Fiecare lingura de seminte de in macinate contine aproximativ 1,8 grame Omega-3.
Cum le consumam?
Pot fi consumate ca atare desi se zice ca astfel trec prin corp fara a avea nici un efect. Sub forma de faina (date prin rasnita) sau sub forma de ulei sunt cele mai benefice modalitati de a le consuma. Le putem adauga in aluatul de paine sau biscuiti si in orice mancare gatita (cereale cu lapte, salate, piureuri, etc.)
Pastrarea semintelor de in macinate sau sub forma de ulei se va face la frigider, deoarece acestea pot rancezi si astfel devin otravitoare.
Reactii adverse si contraindicatii:
- blocaje intestinale: daca se va consuma mai mult de 5 linguri/zi ;
- femeile insarcinate nu trebuie sa depaseasca doza zilnica de 2 linguri ;
- interzis consumul lor persoanelor ce sufera de cancer (de san, uterin, ovarian sau de prostata) ;
- semintele sau uleiul rancede trebuie aruncate.
Valoare nutritionala per 100 g:
530 kcal
Carbohidrati - 28.88 g
Zaharuri - 1,55 g
Fibre alimentare - 27.3 g
Grasimi - 42.16 g
Proteine - 18.29 g
Tiamina (Vit. B1) - 1.644 mg
Riboflavina (B2) Vit.- 0.161 mg
Niacina (B3 Vit.) - 3.08 mg
Acid pantotenic (B5) - 0.985 mg
Vitamina B6 - 0.473 mg
Vitamina C - 0,6 mg
Calciu - 255 mg
Fier - 5.73 mg
Magneziu - 392 mg
Fosfor - 642 mg
Potasiu - 813 mg
Zinc - 4.34 mg
Surse: 1, 2.
